Contanierul

Daca nu stiti la ce ma refer, titlul vine de la container (de gunoi). Bietul, un puricos, gasit la o benzinarie, slab dar cu ochi atat de blanzi si atat de frumosi de ti se rupea sufletul sa-l lasi acolo. Asa ca, l-am luat, e al nostru si il cheama Bruno.Un maidanez scump pe care il iubim si nu o sa-l trimitem in strada.
Mda, avem tot felul de "nationalitati" in curte, cum ar fi un rus, Misha, o americanca, Missy (chiar daca cei doi sunt pisoi frati :)) Dar despre ei cu alta ocazie. E usor sa dai in animale, sa le eutanasiezi atunci cand se umple tara de ei. Dar cine i-a lasat de la bun inceput in strada? Nu tot noi, oamenii? Ne luam un caine, il iubim pana creste mare si apoi, daca ne incurca, daca ne murdareste covorul sau gradina, il aruncam in strada. Frumos ne sade. Si apoi votam sa ii exterminam. Este asta o solutie? Cum sa educi o natiune, daca de la cap se "impute pestele"? Cui ii pasa de caini cand noi nici spitale nu avem?. Mie imi pasa de caini si macar pe Bruno l-am scapat de la eutanasiere. Nu pot face primavara cu o floare, dar macar un suflet am salvat. Luati exemplu si nu mai dati cu pietre.